La majoratul lui Alin Lavric, fratele lui Simona, verisoara mea.

Continui seria: Amintiri din Copilarie cu raspunsul lui Simona la blogul de ieri:

“Funny enough,eu as fi dat orice sa traiesc in familia ta :))),mama imi povesteste ca ducea uneori mancarea la voi unde eu o mancam fara mofturi alaturi de voi. Amintirile mele cele mai frumoase sunt de la tine de acasa, jucandu-ma si ingrijind de fratii mai mici. Ne-am bucurat de o copilarie unica, amintiri pe care nu le vom uita si vremuri care nu se mai intorc!Te imbratisez”

Asa este. Amintiri pe care nu le v-om uita. Dar ce amintiri avem noi cu Dumnezeu, Isus si Duhul Sfant? Numai asa putem birui depresia, descurajarea si frica, amintindu-ne ce a facut Dumenzeu in vietile noastre personale, si eu una, nu am de ce sa ma plang. Exact ca amintirile vietii mele cu Simona, de exemplu, amintiri extrem de pretioase, la fel am amintiri cu Dumnezeu, extrem de pretioase care imi dau putere, curaj, imi pune zambet in suflet, si in gandire ori de cate ori descurajarea vine. Ca de exemplu: incurajarea care am primit-o cand m-am simtit extrem de singura, dupa cateva luni in America, singuratate care e greu de explicat celui care nu a trecut prin asa ceva. Dar, intr-o zi, cand eram la piata din Seattle, printre aglomeratia care era atunci la piata, o femeie scunda, tunsa baieteste, pitica, bruneta, si subtirica- daca stau bine sa ma gandesc o dublura a mea cand eram mica- odata in dreptul meu, mi-a spus clar :”Ai o fata de inger.” Atat eu cat si Chet am ramas inmarmuriti si ne-am intors imediat sa-i multumim dar femeia disparu-se. Ne-am imbrancit printre oameni, Chet fiind inalt a putut sa caute peste capetele din jur, dar pur si simplu femeia disparuse in cateva secunde fara urma. Am stiut imediat ca Dumnezeu mi-a trimis o incurajare in trup de om, o femeie de data asta, si am inceput sa plang de bucurie, pentru ca Dumnezeu mi-a adus aminte de un lucru important: chiar dace eram departe de tara, de familie, de prieteni si de cultura, nu eram de fel departe de Dumenzeu. Si acest fapt mi-a dat puterea de a continua ceea ce cu ajutorul lui Dumnezeu incepuse-mi: adica o viata cu noul meu sot, Chet, intr-o tara straina. De atunci au trecut 30 de ani, dar si acuma vad detaliile acelui inger in trup de om, care a fost trimis de Dumnezeu pentru a incuraja copilul lui:)

Ce amintiri aveti voi cu Dumnezeu? Cum va ajutat El? Cand puterea memoriilor noastra este invadata de binecuvantarile create de Dumnezeu in viata noastra, atunci simtamantul nostru va fi plin de pace si implinire.

Isaia 46:9 (VDC)

Aduceți-vă aminte de cele petrecute în vremurile străbune, căci Eu sunt Dumnezeu, și nu este altul , Eu sunt Dumnezeu, și nu este niciunul ca Mine.

Psalmul 126:3 VDC

Da, Domnul a făcut mari lucruri pentru noi și de aceea suntem plini de bucurie.

O zi binecuvantata va doresc la toti:)