Jan. 1st. 2025


Bună,

Vă doresc la toți un an nou plin de puterea învingerii oricărui obstacol care încetinește demersul creșterii și a dezvoltării caracterului ascuns în noi toți. A construi o temelie puternică în credința noastră, în prezența autonomă care o numim Dumnezeu, și a învăța să avem încredere în noi, și să recunoaștem detaliile relațiilor noastre cu Dumnezeu, de foarte multe ori trecem mai întâi prin valea morții. Această vale a morții are anumite detalii diferite pentru fiecare dintre noi, dar durerea suferinței este reală. Numai când am avut curajul să nu mă mai mint și să ascult ce avea Dumnezeu să-mi dezvăluie, am început să înțeleg că este o diferență enormă între obiceiurile religioase creștinești și o legătură autentică și reală cu Dumnezeu. Când ești pe pragul de moarte nu mai ai timp, putere sau dorință de a te mai minți, de a-ți înșela ființa cu lucruri greșit învățate și accepți adevărul pur și simplu, care te întâmpină fără judecată, și te ajută să alegi următorul pas.

Știu că fiecare dintre noi, la un moment dat, vom fi aruncați de circumstanțele vieții în mijlocul unei furtuni, dar avem și zile însorite unde râdem și ne putem bucura de darul vieții dăruit de Dumnezeu. Mă rog, atât pentru voi cât și pentru mine, ca atunci când deznădejdea furtunii ne copleșește, memoria să ne reamintească că există și cealaltă latură a vieții, unde soarele și puterea căldurii sunt la fel de reale ca și furtuna, și amândouă își au rolul și importanța lor. Mă rog să nu ne fie frică de valurile neprevăzute, ci mai degrabă să învățăm să le întâmpinăm cu un zâmbet învingător pe buze, pentru că victoria este tot la fel de reală ca și furtuna.

Un an nou, vă doresc atât vouă cât și mie, înzestrat cu ce avem trebuință pentru a trece învingători peste momentele care ne vor întâmpina, și să avem curajul și înțelepciunea să le întâmpinăm cu un zâmbet biruitor, pentru că ne aducem aminte că în ființele noastre există lumina Creatorului.

Carmen_