44 de ani

Azi am implinit 44 de ani si viata e tare frumoasa:)

Va multumesc din inima pentru cuvintele frumoase care mi le-ati transmis, imi pun un dans de fericire in suflet si un zimbet enorm atat pe fata cat si in inima:) Viata mea e frumoasa pentru ca va am pe voi, familie si prieteni iubiti:)

La Multi Ani si celorlati nasuti in 14 Martie, eu cunosc numai pe verisoara mea Carmen si Pastorul Hada:)

Va doresc o zi plina de soare si bucurii sufletesti:)

 

Pentru Daniel

Draga Daniel,

Ce pot eu sa iti zic…cu zambet in san si sprinceana ridicata… decat caci peripetiile apartamentului nostru nou continua, lucrul necesar pentru a nu crea o viata plictisitoare.

Asigurarea apartamentului care trebuia sa intre in efect in momentul cand am semnat actele, nu a fost valabila (nu-ti fa necaz si noi am fost la fel de surprinsi cand am aflat) datorita unor confuzii birocratice. Ca atare faptul ca am inundat vecina de jos (fara intentie de data asta) nu este asigurat. Alti bani, alta distractie;) Am fi putut dat in judecata cateva companii dar m-am gandit ca timpul este mai bine folosit in a-mi  recupera sanatatea decat in a ma certa cu avocatii.

Vecina de sus ne scartie tavanul ori de cate ori se misca dintr-o parte in alta… si se misca tanti mult si bine, lucrul care ma face fericita de sanatatea si vigoarea ei dar il streseaza la maxim pe Chet care-i sensibil la galagie. Stim ca la 10:30 pm merge la culcare dupa jumate de ora de umblat cand la stanga cand la dreapta (cred ca face exercitii), la 1 am se scoala pentru o pauza la baie, urmata indeaproate si de noi (daca tot ne-a sculat hai sa golim vezica), si la 6:50 am scularea pentru a merge la munca. Ei inga, i-am zis la Chet ca nu o sa-i placa la apartament, dar daca a insistat… Zilnic ma intreaba acuma el pe mine cand vreau sa ma mut la casa:)))))))))

Saptamana trecuta am aflat ca sunt nevoi de renovari, lucrul de loc socant, arata blocul asta de parca a fost transportat din Europe de Est ca drept amintire victimelor comunistilor, si ca portia noastra va costa in jur de $92 000. Cand am auzit aproape am facut pe mine, lucrul pozitiv in caz ca eram constipata, si dupa ceva transpiratii si prespiratii, am inghitit in sec si mi-am dat seama ca astia vor sa aduca cladirea la standardul de azi cica, macar asa un pic sa nu ne facem de ras. Prea tarziu, ca eu rad acuma de la stres.

Si cum vezi mai Daniele, numai peripetii sa nu mai zic ca Chet si-a castrat sistemul audio nou din cauza vecinei de jos care mi se pare ca are darul de a se plange din orice.

“I had to emasculate my new sound system.” Mi-a zis Chet intr-o seara dupa o alta plangere, si sa-i fi vazut tu fata lui trista, ca ti se rupea inima de durere.

“Cand vrei sa te muti Carmen, ca eu sunt gata sa ma mut acuma.” Mi-a zis trist. Daca as fi stiut ca numai atata ar fi luat sa-l conving ca o casa e mai buna decat un apartament, as fi incercat metoda, dar e bine ca omul in general sa aibe experiente de tot felul.

Deci dupa cum vezi Daniel, peripetiile apartamentului nou continua si cine stie ce iti voi mai zice pe viitor? Sper ca tu esti bine si vecinii tai nu-ti fac necaz, ca viata ti-e plina de peripetii  si deabea astept sa ne vedem in vara:)

Cu drag, Carmen:)

Fratele Bandila

Bucurati-va cu cei ce se bucura: plange-ti cu cei ce plang.- Romani 12:15

Fratele Bandila din Hunedoara a plecat la Bunul Dumnezeu ieri. Condoleante familiei, o familie foarte frumoasa si plina de binecuvintari.

Doamne adu tu alinare acuma in sufletele indurera-te a familiei si prietenilor fratelui Bandila. Multumim Doamne de privilegiu de a cunoaste o persoana atit de speciala.

Amin.

 

Carmen cea…

IMG_4598IMG_5015IMG_4008

Prima fotografie: eu in clasa a 12-a

A doua fotografie: Eu cu Chet chiar inainte de nunta, 1993.

A treia fotografie: ei cu Chet acuma o luna:) 2017

Carmen cea, ce, care, de ce si cum? Am prea multe porecle: Visatoarea, Scriitoarea, Capitanul, Luptatoara si Pintesa de Gheata. Ultima, dupa cum va da-ti seama, e datorita caracterului meu calduros:))))

De a scrie despre propria-ti fiinta este un proces care-i usor deceptiv. Ori scrii prea partinitor ori esti prea aspra asupra-ti proprii fiinte.

Nascuta prima la doisprezece frati si surori, din prima suflare pe acest pamint am avut de luptat. M-am nascut cu ceva probleme de sanatate si mi-a trebuit injectii de vitamina D si fier din start. Aceste probleme ia dat doctorului care m-a adus pe lume o idee, si a incercat sa o convinga pe mama mea sa ma omoare, un fel de avort dupa nastere. Mama, femeie cu frica de Dumnezeu, a refuzat categoric. Ura asupra crestinilor a fost a-l doilea motiv a doctorului. Eram un pui de crestin, parte dintr-o grupa a societatii mult urita de ateistii la putere.

Un suflet sensibil, am adunat in sufletul meu durerea altora, ca si cum viata mea depindea de a elimina suferintele altora. Abuzul societatii l-am inteles; eram pocaiti si multi ne ura, dar abuzul tatalui nu l-am inteles multi ani. Intr-un camin unde trebuia sa ne fi simtit in siguranta, tata a devenit inamicul numarul unul, fulgering orice intelegere in inima mea a unui camin de siguranta. Am respirat si am mincat frica zilnic, lucru care mi-a daunat in sanatate, in intelegerea mea spirituala fata de Dumnezeu, si fata de adaptarea in general in societate. Noi nu am fost educati, in schim am fost abuza-ti. Cartile mi-au fost mie refugiu si acolo am gasit o lume a imaginatiei, unde puteam visa fara frica.

Fiind cea mai mare, nu am avut copilarie sau adolescenta, ci am lucrat foarte mult.

Dupa liceu, nu mi sa dat voie sa merg al facultate din cauza sexului meu (pentru ca eram fata) si datorita lipsei de bani, lucru care ma umplut de ura, pe moment. Am intrat direct la lucru ca vinzatoare de suc si inghetata, pe timpul acela la moda, si am avut prima mea experienta cu un sef tare de treaba. Intr-un fel nenea Vasile, nestiut de el, mi-a devenit imaginea pozitiva de tata. Lucram 10-12 ore pe zi si eram fericita.

Dumezeu pentru mine, pe acea perioada de timp, nu era decit un tiran, agitat si plin de furie tot timpul, si fara pic de mila. Nu vroiam sa am nimic de a face cu un asa monstru, lucrul care nu l-am putut discuta cu nimeni pe acea perioada. Dar, dupa revolutie, cind un misionar a venit in vizita si a inceput sa vorbeasca despre toate experientele lui personale cu Dumenzeu, Isus si Duhul Sfint, am vazut o latura a lui Dumenezeu foarte diferita de cea predicata de la amvon. Latura asta era a lui Isus din Noul Testament, a unui Dumnezeu a miracolelor dar mai ales a dragostei. Inima mi sa deschis in seara aceea, si ma simteam ca Maria la piciorele lui Isus absorbita in cele auzite. Libera, si fara nici o tactica de manipulare am ales in acea seara o relatie cu Dumnezeu, care pina-n ziua de azi e prezenta:) De atunci viata, desi grea in anumite momente, a avut o latura frumoasa.

In 1993, am intilnit un misionar chipes care m-a salvat, pe mai multe lature:) Chet, American get-pe-get, a venit inapoi in August si am facut nunta desi nu puteam vorbi unul cu altul. In Otombrie am plecat in America si a fost cea mai grea perioada din viata mea; nu din cauza lui Chet, mai degraba faptului ca-mi lasam familia in urma neprotejata, si tot odata intram intr-o lume straina in care nu cunosteam pe nimeni. Nu pretind ca a fost usor, dar am trecut si de perioada aceea. Numai romanii plecati in strainatate pot intelege cit de greu este.

In 1995 am avut primul copil, un baiat pe care l-am numit Merrill dupa socrul meu, in 1996 am avut-o pe Meleah si in 2003 l-am nascut pe Alex, care i-am dat un nume mai usor de pronuntat pentru familia mea din Romania:)

Am lucrat ca babysitter, ca invatatoare, ca vinzatoare la Gap, ca agent de cumparare-vinzare a caselor, ca scriitoare si ca terapist de masaj.

In 2014, am cazut la pat cu o boala care aproape mi-a luat viata, de la o muscatura de capuse, si lupt de atunci sa ma refac, un proces mult prea lent pentru o personalitate nerabdatoare ca a mea. Ii multumesc lui Dumnezeu zilnic pentru fiecare zi traita pe acest pamint, si ma multumesc cu lucruri simple:) Inca am nevoie de multa odihna si in ultimele trei saptamini am avut iara un val de slabiciune cu symtomele de la malarie, de asta am avut timp sa scriu atita:))) Cind ma simt bine mi-e greu sa stau locului pentru ca sint nerabdatoare sa traiesc viata din plin, sau cel putin plinul care-l pot la momentul de fata.

De cind m-am nascut Dumnezeu a fost de partea mea. Pe urma la trimis pe Chet sa fie exemplu a dragostei lui si uite asa, Dumnezeu, Chet si cu mine mergem inainte si ne bucuram mult de cadoul numit- viata:)

L-am intrebat o data Pe Dumnezeu, de ce m-a adus in America.

“Sa-ti salvez viata.” A fost raspunsul.

Oana Baby

IMG_4940IMG_4943IMG_4948

Prima fotografie; 1993 Oana cu mine

A doua fotografie: Gemenle lui Oana si Alex, Sara si Rebeca

A treia fotografie: nunta:)

Numarul doisprezece si ultima, Oana e cea mai mica si nu conteaza cit de puternica arata pentru noi va ramine tot timpul “cea mai mica”:) Inca de mica, Oana a invatat foarte repede cum sa-l invirta pe tata, care avea o slabiciune fata de “febletea” lui si a folosit aceasta fara hesitatie. In episoadele “de furie” a tatalui Oana statea tacuta si la distanta, dar sint sigura ca nu i-a fost usor vazind fratii ei abuzati.

Din anii frageti ai adolescentei, Oana, fortata de absenta mamei, a luat rolul matern, spalind in casa, facind curat, facind mincare etc. A trebuit sa invete de mica sa-si impuna punctul de vedere si nu sa lasat calcata in picioare, dind instructii fratilor ei des. Oana este opinionata si stie ce vrea in viata.

Dupa liceu, Oana a lucrat pe o perioada scurta de timp ca chelnerita la un restaurant, dupa care a plecat in Italia/ Roma sa-si ajute sora mai mare, care lucra ore lungi si schimb de noapte dese ori ca asistenta medicala. Asa a avut Oana grija de copii lui Delia,  facind curat si mincare. Oana si-a dat seama ca viata domestica ca mamica si sotie e pentru ea. Prin aceeasi site “Pom Verde” Oana l-a intilnit pe Alex, si nunta a avut loc in 2014, o nunta la care nu am putut participa din cauza bolii.

Viata financiara dupa nunta a fost cam great, ceva tipic in Romania, si Alex si-a extins viziunea dupa loc de munca spre tarile straine din Europa. A gasit un post de munca in Germania, la Munchen si a fost fortat sa-si lase sotia insarcinata in Romania cu parintii lui, vazindu-se numai prin vizite rare.

Alin, care pina acum sa stabilit foarte bine in Ulm, Germania, la numai o ora de Munich, il vizita pe Alex cind putea. Cartierul sarac si primejdious in care locuia Alex cu alti romani, l-a facut sa-i caute urgent un alt loc de munca. I-a gasit unul in Ulm, si Alex sa mutat la Alin. Oana a venit si ea imediat. Citeva luni (cred ca patru) mai tirziu, Oana a nascut fete gemene, o raritate atit in familia noastra cit si in familia lui Alex. De fapt nu stim sa fi avut gemeni in neamul nostru sau a lui Alex. Cele mai fericite momente in viata lui Oana au fost atit la nunta ei, dar in deosebi cind si-a tinut in brate fetele dupa nastere. Alex, care a dorit fete in loc de baieti era in culmea fericirii. Alin era si el in culmea fericirii ca unchi, si privilejiul de asi vedea familia crescind in numar.

Dupa ceva timp Oana si Alex s-au putut muta la locul lor, intr-un apartament mare. Oana e o fata foarte harnica. Dar ca bucatar e pur si simplu extraordinar de buna, si burtile lui Alex si a lui Alin, care maninca la Oana aproape zilnic, cresc zilnic ca dovada:) Pe cit e ea de buna la mincare pe atit e de buna la a coace si a face deserturi.

Desi a avut numai un an cind eu am plecat din Romania si o cunosc maj mult din conversatii pe WhatsApp or prin vizitele facute in Romania, in trecut, am primit o doza mare de respect fata de ea cind am auzit ca era insarcinata cu gemeni. Instantaneu am stiut ca Dumnezeu a gasit-o atit vrednica cit si puternica sa fie mama a unui set de gemeni.

Sint mindra de surioara mea cea puternica, si ambitioasa, si le doresc o viata lunga si plina de fericire. Oana si Alex par tare fericiti cu familia lor mica:)

Iti multumesc Doamne asa de mult pentru niste frati si surori atit de buni si speciali:)