
Diavolul din piață. de Carmen McKnight
Diavolul sa dus la aprozar
Să cumpere o legătură de mărar.
Sa dus și pe la piața mare
Ca să mănâce o frigare
Și acolo eu l-am întâlnit
Când un kilogram de morcovi am dorit
De la omul care încerca și zarzavat călit să-mi vândă.
Dar am refuzat. Și am crezut că-o văd pe Ica
O prietenă ce am și-acuma și-n trecut,
Era doar o iluzie. Ce păcat. O amintire de demult.
Când o lacrimă la un copil pe-obraz a apărut
“Nu-are cine să mă-ajute,” când el ușor a cam gemul
“Că-ci răul adânc la noi în casă a pătruns
Și tot mereu loveste cu avânt,
Din moș strămoși e-acolo, generații să distrugă
Și-acum pe mine mă poftește!”
Așa a plâns copilul la tejghea
Și vânzătorul care zâmbetul pe față mainainte îl avea
Cu glasul rece ca de gheață copilului-i vorbea
“Măi taci din gură și mergi acasă!” el a zis punându-mi morcovii în plasă.
Dar am știut că diavolul acuma morcovi-i vindea.
“Nu mulțumesc. M-am răzgândit. Pe altă dată,
Acasă morcovi eu aș mai avea.”
Dar diavolul cu ochii răi și inima de piatră
A presimțit ce va urma și a urlat
“Nicicum! Tu nu vei câștiga!” Eu i-am răspuns:
“Asta noi doi o vom vedea.”
Dar diavolul a dispărut, o gaură-n pământ el a făcut
De-o adâncime mare și de ne-ntrecut.
Dar după el spiritul meu l-a urmărit
Luând și trupul care nicidecum nu a dorit
Să meargă la o altă bătălie
Căci cu durerea ce-a să vină, o să-o simtă din avânt.
Și-n groapa morții cea adâncă am căzut
Și gheara întunericului cu vibrațiile ei neclare și cu greață mare
Ma străpuns. Tărână neagră peste ochi s-a pus… cam deajuns.
Dar eu urmam pe diavolul tot mai adânc.
Ca un tunel de uragan el arăta:
Tunelul viselor ne-împlinite,
Divorțului de sine, de altul și de Dumnezeu, abuzului și deznădejdi
A bolilor și a coșmarurilor cumplite,
A lacrimilor de durere și-a viselor înfrânte
Căci el colecționează cam cu zor
Tot ce e frânt, și rupt și putred și fără spor.
Era îngrozitor și spaima iute-a vrut ca pradă să mă ea
“Vei câștiga! Mergi cu nădejde, cu avânt, nu întârzia,
că din prăpastia asta Eu te voi înălța. Tu singură nu ești,
în vena ta a mea prezență este și forță îți va da
și vei ieși din groapa morții și voi învinge, nu uita!”
Și-atuncea am știut că orice negreală aș vedea
In adâncul prăfuit și singur și fără de speranță
La suprafața gropii iară voi ajunge unde-i viață
Și soarele răsare, aeru-i curat, viață măreață
Unde copilul trist eu voi putea să-alin
Că-n vene aveam pe Dumnezeul universului divin
Care-mi dădea putere, forță și curaj
Să-nving pe diavolul din piață
Și pace-n suflet am primit și siguranță pentru biruință.
Isaiah 54:17
Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere; şi pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta, o vei osîndi. Aceasta este moştenirea robilor Domnului, aşa este mîntuirea care le vine dela Mine, zice Domnul.“
Poezia asta este bazata pe un vis care l-am avut azi dimineata. Va doresc la toti o zi plina de nadejde si puterea sperantei. O zi binecuvantata va doresc la toti.
Thank you, Kiersten
Not yet
is the movie done?
Iosif, colegul meu de banca din liceu, blând! Salutări! Îmi pare rău pentru copilăria tristă, ma bucur ca si-a păstrat…
Love the feedbacks! Thank you:) I'll make some adjustments, so far 99% positive votes for the 1st cover, so that'll…