• 

• 

Azi am simtit nevoia de a scrie o poezie de imbarbatare pentru cei abatuti de anumite necazuri in viata asta.

Desi nu am expertiza in acest domeniu, sper ca aceasta poezie sa incurajeze pe cine are nevoie de incurajare.

Va doresc o zi binecuvantata in continuare la toti:)

Am auzit ca nu se vede bine poezia, si atunci o scriu aicea:)

Durere,durere, soptesti in tacere

Cu foc si putere in madularele mele

Si sufletu-mi arzi cu-atata durere

Si ochii-mi inalt cu-atata sfiala

Spre cerul de sus, spre pura speranta

Dar cel de sus tace, ma simt far siguranta.

Oh Doamne? Sunt singur? Am nevoie de pace!

Si lumea vorbeste, pe-n dos ma barfeste,

Si vorbele sapa, din plin ma doboara

Si-n urma las urme, adanc ma coboara

Si suflet, is trup, si spirit omoara.

Oh, Doamne vorbeste si de rau tu pazeste

Caci durerea sopteste si multe trezeste

Si pacea mi-o fura, fiinta-mi oboseste

Iar tot ce-i curat si pur ofileste.

Oh Doamne! Ascult! Tu vorbeste!

In lacrima ta presenta mea este

Pe patul de suferinta al meu spirit pazeste

Eu plang langa tine, copilul meu, fireste

Cazut este-acum si tatal sopteste:

Domul, eu adica, al tau pastor este

De nimic lipsa nu vei duce.

Eu te culc in pasunile verzi,

Tot eu te conduc pe api odihnitoare,

Si sufletul-ti trist tot eu il inviorez.

Si cu mult drag eu te calauzesc

pe dreptile cai, datorita Numelui meu.

Si in valea umbrei mortii cand vei umbla

Sa nu te temi, copile, de raul apasat

Ca tot eu sunt langa tine, singur nu vei fi lasat

Iar toiagul si basonul meu te vor ghida.

Eu iti voi intinde o masa bogata

in fata dusmanilor tai,

Si-ti voi unge capul cu undelemn

si cupa tot eu ti-o voi umple,

sa vada cei ce-ti vor raul, ca al tau tata sunt,

de partea ta raman,

pentru ca bunatatea si credinciosia mea

te vor insoti pe tot parcursul vietii tale

si tu loc in casa mea

vei avea cat vor dainui zilele. Amin.