Lacrima, de Otilia Mal, 12 ani

Photo by Pixabay from Pexels
Copy

Fără lacrimi făr dureri

Veselie câtă vrei.

La Elena acasă meri,

Și vezi floarea în ghiveci

Uscată, necolorată

Ce să zici, “asta e.”

Poate vrei să vezi ceva

Ce ți-ar putea frânge inima,

Un copil vecin jucând

Multe jocuri făr părinți

Și singurel, abandonat

Într-un grajd plin de vaci

Și înfiorat,

-Cine are o să mă ia?

Un elev de clasa-n l

Mere-a casă pe un drum,

Pofticios și mâncăcios,

Are și un suflet darnic.

A văzut acel vecin părăsit fără părinți

Ia dăruit un măr roșcat

Și un suc alăturat!

Apoi cine îi va lua?

Oare cine îl va îngriji?

Oare cine se va obosi?

Să facă cea cei mai bun.

O veselie! O bucurie! Un zâmbet lung!

Apoi trece cu disperare o femeie fără copii

Și văzu acel sărman,

Un micuț dulceag copil,

Si-l salută cu fericire

-Te voi lua acas la mine!

Uite ce sa întâmplat,

Acum acel micuț copil

Are mamă, are tată, are casă,

E elev de clasa-n l,

Și-i coleg cu cel mai bun

Băiețel pofticios și darnic,

Sunt prieteni

Pân la adânci bătrâneți!

Mă mândresc și eu azi:)

Oti, una din nepoatele mele și fata cea mare a lui Delia, sora mea mai mică, are talent similar cu al meu se vede și inima mi se umple de mândrie când văd transferul anumitor talente în următoarea generație. Interesant cum Meleah, fata mea are similarități cu Delia, și Oti cu mine:) Nici mie nu-mi plac hainele mulate pe corp, mă sufoc in ele. Vreau să fiu cât mai comfortabilă când am de-a face cu îmbrăcămintea și care mă cunoaste știe că eu nu pun preț pe firme sau modă ci mai degrabă pe confort. O haină lejeră e o haină binevenită la mine în dulap:) Oti e la fel. Meleah, nu. Interesant. Precum Alex, copilul nostru cel mic care a terminat liceul săptămâna trecută are multe similarități cu Iulian, unul din frații mei, cel puțin așa mi se pare mie. Interesant să vad cum aceste similaritați de DNA se trasmit:)

Citind această poezie, îmi dau seama de inima largă a lui Oti, de dorința ei ca toată lumea să fie fericită, ca toți copii să crească într-un cămin plin de dragoste și cu părinți. E important pentru un copil acest aspect, siguranța este de fapt cel mai important aspect. Deabea aștept să văd imaginația lui Oti ce va crea pe viitor în viața ei și-n jurul ei:) și dacă va citi acest blog, Oti, mai scrie! Nu te opri:)

Vă doresc o zi binecuvantată să aveți:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.