Lacrimi, ca margelele, cad pe obrazul nostru ca expresie a durerii sau a bucuriei explozive. Vin, si Doamne iti multumim ca vin si curata sufletul, usurandu-ne de durere, de dezamagire sau de suferinta. Pe de alta parte, valul imens al unei bucurii traite din plin produc margele indentice pe obrazurile noastre.
Azi dimineata am aflat ca sora mea Delia si fratele meu Iulian cu sotia lui Cornelia, insarcinata cu primul copil, o fetita, au gasit-o pe mama plangand si cantand, uitandu-se in sus spre cer, pregatita de plecare la Bunul Dumnezeu unde odihna atat in trup cat si in suflet ii asteapta pe toti. Langa ea, statea tata, sprijin neincetat in ultimele zile. Doarme acolo cu ea la spital, in patul lui langa ea si are grija de ea. Delia ii viziteaza zilnic, de obicei cu bratele pline de mancaruri bune si zimbete pe fata. Mama era umflata rau din cauza toxinelor si in testul de sange iua gasit paraziti de la carne cruda, trichineloza. Lacrimi, ca margele, curg pe fetelor celor raniti si indurera-ti fie ele vizibile sau nu.
I-am dat telefon si am vorbit cu ea jumate de ora, o conversatie extrem de placuta, plina de dragoste si imbarbatare, ea in patul ei de suferinta eu in al meu. Se pare ca infectiile mele urinare in ultimele doua luni isi au un punct genetic, sau poate nu. Timpul le va descoperi pe toate. Dar lacrimi, ca margelele, de bucurie sau prelins pe fata mea numai cand i-am auzit glasul. Ce mult mi-e dor de mama. Ce distanta infernala e intre noi, dar ce posibilitati frumoase tehnologia prezinta. Mama era in dializa, si se simtea mai bine, i-am auzit zimbetul de pe fata si am stat la taifas bucurandu-ne una de alta cateva momente pretioase si pline de iubire.
Doamne iti multumesc pentru o mama asa de minunata si puternica:)
Lacrimi, ca margelele, cad de bucuria unei mame asa de minunate si ma rog pentru insanatosirea ei completa:)
P.S. Mama nu a murit, in caz ca ceva-i confuz in randurile mele se mai sus, dar inca nu-i stabilita din punct de vedere medical, are zile bune si zile foarte rele, dar noi avem speranta in Bunul Dumenzeu si ii multumim pentru toate.
Journey 