Sambata pe data de 5 Mai, 2018, in Timisoara, sau mai corect pe langa Timisoara, un grup de cupluri tineri casatoriti crestine sau decis sa mearga la iarba verde, la un picnic. Spre mirarea lor au ales o zona noua salbaticita parca pentru acest picnic, si odata ajunsi la iarba verde au inceput pregatirile pentru barbeque, cand au vazut un baiat tinar, descult, alergand dintr-o parte in alta cu o viteza inumana. Curand tinarul sa indreptat spre ei cerandu-le ceva de mancare. A primit doua banane si un mar care le-a mancat la o distanta de ei, intorcandu-se si cerand mincare din nou. Umplandu-i o farfurie cu de toate, baiatul a luat loc langa grup si au inceput a discuta: “cum te cheama? Cati ani ai? Unde stai?” etc. Asa au aflat ca-l cheama Daniel, are 21 de ani si locuia in grajdul parintesc intr-un sat din apropiere. Majoritate satenilor le era frica de el din cauza bolii. Cand Daniel a zis “Trebuie sa plec ca vine boala.” cei din jur nu au inteles si l-au incurajat sa mai stea cu ei la povesti. Zis si facut pana cand Daniel a cazut pe spate la pamint, a inceput sa faca spume la gura, convulsii si sunete ciudat de urate ii ieseau din gura. Instant barbatii au format un lant protectiv intre familiile lor si Daniel, si toti sau retras de baiat cu exceptia a 6-8 barbati, printre care si fratele meu, care sau decis sa se roage pentru bietul om. Singurele detalii care mi le amintesc din conversatia telefonica cu fratele meu de saptamina trecuta erau ca Daniel, si-a astupat urechile cu miinile sa nu auda rugaciunile, minca iarba, si corpul i se indoia drastic ca un pod, se catara pe copaci cu o viteza fulgeratoare, trunchiul copacului fiind foarte gros si fara ajutorul ramurilor, pana a ajuns sus de tot, si tot cu aceeasi repezeala sa dat jos, a sarit in sus la o distanta asa de inalta ca nici un om nu-i in stare de asa ceva si a fost trantit pe spate lovindu-se de o radacina de copac. Intr-un final Daniel sa linistit, si ochii care pana-n acel moment aveau o salbaticiune in ei si-au revenit la normalitate, baiatul sa sculat zimbind privind in jur specific dupa cineva.

“Nu mai vad preoteasa in negru cu limba despicata in doua.” A zis el in cele din urma, continuind “Nu ma mai doare capul, numai spatele.” Spatele il durea de la faptul ca a fost trantit de trunchiul de copac cu cateva minute inainte.
‘Cei in mine, numai cu post si rugaciune iese.” A marturisit baiatul si fratele meu impreuna cu ceilalti l-au incurajat sa inceapa sa mearga la biserica.
‘Asa de mult ma bucur ca ati venit aicea, asa de bine ma simt printre voi.”

“Nu noi, Daniel, ci Isus prin noi te-a vindecat. Slava Domului!”

Desi atmosfera de picnic a fost stricata, cu totii au ajuns la aceeasi concluzie: Dumezeu i-a trimis in acest loc de salbaticiune nou pentru al intilni si pentru a se ruga pentru Daniel ca sa fie eliberat de duhul rau care-l stapinea.

Doamne iti multumim ca tu iubesti pe fiecare copil al tau, si ne rugam ca Daniel sa-ti slujeasca tie pana la moarte.

Daniel dupa rugaciune.