Doamne Isuse, iti multumesc pentru o noua zi, desi sufletul meu se simte obosit, iti multumesc pentru o noua zi cu noi aportunitati, desi trupul e plin de durere si obosit de atita durere, iti multumesc pentru o noua zi, desi spiritul lupta in a decide in fiecare clipa pe cina sa asculte (intre tine si diavol), iti multumesc pentru o noua zi.

Poate va gasiti si voi printre rindurile astea, dar in final sper sa simti-ti victoria vietii pusa in noi de Bunul Dumnezeu. Ma lupt cu o singerare grea de ceva timp (cam o luna), slabita si incercind sa alung valurile negre a fricii care apar in forma de intrebari ca de exemplu: Ce se intimpla? si De ce nu se mai termina lupta asta? Am primit medicamente noi de la clinica care am vizitat-o pe 23 Decembrie, care ma pus in pat simtindu-ma si mai rau. Luni am fost la specialist de ginecologie, si mau pus pe progesterone, care mi-au facut rinichiu drept sa ma doare atita de sever citeva zile ca nu am putut dormi in timpul noptii. Asistenta medicala mi-a zis sa intrerup imediat medicamentul si azi astept alt raspuns. Intre timp, jumate de noapte iara nu am dormit, si cind somnul nu vine, vine frica sau indoiala sau grija etc, si a venit si la mine la fel, dind tircoale. O alta simptoma de la medicamentul nou este o depresie cu care trebuie sa ma lupt in fiecare clipa, si azi noapte asa am si facut, cautind raspunsuri la descurajarile mentale care ma invadau… si ele nu au fost putine.

Ce faci cind cazi in intuneric si te simti singur? Ce faci cind nu simti sau vezi raspunsul rugaciunilor tale? Nu stiu ce face-ti voi, dar eu raspund asa:

“Carmen, nu te vei vindeca niciodata, asa ca lasa-te batuta.” Raspuns: “Diavol, nu te voi ajuta sa-mi iei viata, ca mi-a fost data cadou de Dumnezeu, care lupta de partea mea.” “Dar unde-i acest Dumenzeu? Il vezi? Il simti?” raspuns “Desi momentan nici nu-l vad nici nu-l simt, el mi-a facut o promisiune si nu-i in characterul lui sa-si schimbe promisiunile, dar e in characterul tau.” “Uite ce umbra de om esti, fara simnificatie, fara nici o importanta in ochii altuia.” raspuns “In ochii copiilor, a sotului, a fratilor si surorilor, a prietenilor dar in deosebi in ochii Tatalui meu ceresc, a lui Isus si a Duhului Sfint, am cea mai mare importanta!” “Nu produci nimic, numai ei bani pentru doctori si esti povara familiei.” “Diavol, asta e mentalitate Marxista, nu Dumnezeiasca. Am importanta in ochiii lui Dumenzeu care ma creat.” etc

Nu e usor cind te simti singur, in durere, in intuneric, dar… daca copilul tau sar lasa batut de diavol, te-ar durea? Daca sotia, fratele sau sora sar lasa batut, te-ar durea? Daca prietena/prietenul sar lasa batut de diavol, te-ar durea? Daca rasunsul este “da” inseamna ca altii simt la fel daca tu te-ai lasa batut de diavol. Stiu precis ca mar durea pe mine daca te-ai lasa batut/batuta, sa nu mai zic de Dumnezeau care te-a creat.

Azi dimineata am auzit o poveste despre o vrajitoare dezvaluind unei crestine ca nu se poate atinge de ea pentru ca are o protectie in jurul ei, protectie facuta de singele lui Isus si alegerea crestinei de a petrece timp in prezenta lui Dumnezeu in fiecare dimineata. (Sa intimplat acum o luna in Deva) Ma incurajat enorm pe mine aceasta revelatie si sper ca te va incuraja si pe tine in lupta ta.

Doamne iti multumesc pentru o noua zi, cu oportunitatile zilei de a confrunta si infrunta, de a incuraja si de a fi incurajata, de a iubi si de a fi iubita, de a te proslavi si de a lasa pe Dumenzeu sa fie proslavit prin noi. Amin si amin!

Va doresc o zi plina de speranta in mijlocul luptei, nu sintem singuri:) Sintem copii lui Dumnezeu, nu are cum sa fim singuri!