Prima fotografie, de la stinga la dreapta: Fanu, Alex si Tibi

A doua fotografie, de la stinga la dreapta: Alex, Iuli, Cornelia si Mia in vacanta, vara asta.

Al zece-lea, Alex sa nascut cu doua luni inainte de Revolutia din 1989 si in general a fost un copil fericit si plin de viata:) Datorita virstei apropiate intre ei, nu pot vorbi de Alex fara sa-l implic si pe Fanu (numarul unsprezece). Amindoi au fost atit frati dar si buni prieteni, petrecind ore cu masinutele, jucindu-se, in aceelasi timp imaginindu-si o lume plina de aventuri si planificind cum sa ajute cind pe unul cind pe altul, in viitor, cind vor creste ei mari:) Afara, in fata blocului tot timpul jucau in aceeasi echipa si se alegeau unul pe altul ca parteneri in jocurile copilaresti din fata blocului. In stresul momentelor de boala a lui Fanu, Alex nu a fost dus la spital si nu a putut sa-si is ramas bun de la Fanu. Alex a avut numai 13 ani cind fratele, si in aceelasi timp bunul lui prieten a murit si a luat ceva timp sa treaca peste durerea care moartea in general aduce cind rupe din mijlocul nostru pe careva iubit. In shimb la visat, dupa ce a murit, si stiau amindoi acest fact, si Alex la intrebat pe Fanu sa-i arate taietura facuta pe mijloc la autopsie. Fanu sa dezbracat si i-a aratat-o.

Plina de durere si amaraciune, mama sa mutat la Vilcele, lasind in urma pe Iulian, Tibi, Alex si Oana, la mila tatalui, care a continuat abuzul dar si o lipsa de grija. Au suferit de foame si au trebuit sa se descurce fiecare cum a putut (fact care l-am aflat numai recent).

Dupa ce a terminat liceul, Alex a plecat pentru o luna in vizita la Delia, si a lucrat in constructii cu Sami, sotul lui Delia. Atunci ei stateau in Roma, Italia. Ca recompensa i sa cumparat primul laptop. Intors in Hunedoara, a dorit sa intre la facultate dar lipsa de ajutor financiar la fortat sa se uite dupa o pozitie de lucrul. A gasit de lucru la o fabrica de cablaj pentru interioarele masinilor la Deva, un oras numai 30 minute distanta de Hunedoara.

Pe un site crestin numit “Pom verde” a intilnit-o pe Mia, care avea acelasi nume de familie, Damean. Crezind ca-i ruda a intrat in conversatie dar curind a aflat ca Mia nu inrudita cu el. Asa a inceput curtarea. Un lucru foarte important pentru amandoi a fost Dumnezeu in relatia lor si binecuvintarea Lui, are au primit-o amandoi intr-un interval de 24 de ore, printr-un semn nedezvaluit unul la altul decit dupa ce l-au primit. Nunta a fost la Ludos, de unde e Mia. Dar viata finaciara dupa era grea. Ca electrician Alex facea bani lucrind ori unde prindea ceva de lucru, fie la zugravit, fie pus de faianta dar in ciuda toate eforturilor deabea se puteau intretine. Au hotarit sa plece o luna in Portugalia unde parintii lui Mia lucrau. Alex si-a gasit de lucru acolo fapt care i-au facut sa se mute definitiv in Portugalia acuma trei ani si usor, usor sau ridicat financiar, Alex ca electrician si intretinere generala a unei case, Mia ca artist de machiaj. Recent Mia si-a gasit un post de munca ca chelnerita.

Mia si Alex stiu cum sa se bucure de viata, si mereu viziteaza locuri frumoase in Portugalia, maninca mincaruri foarte bune la restaurant (de fapt tata lui Mia lucreaza la un restaurant ca bucatar si copii il viziteaza des:).

Alex a ales sa fie fericit in viata si sa lase in trecut durerea trecutului, fapt care-l apreciez mult la el. Cicatrice inca este si ranile inca dor, dar usor, usor cu ajutorul Bunului Dumnezeu se vindeca ranile atit in el cit si in restul fratilor si surorilor). In realitate numai Bunul Dumnezeu ne-a alinat la toti durerile si ne-a aratat caile de vindecare. Fara el si binecuvintarile lui in viata noastra nu am fi putut avea succes.

Ma bucur ori de cite ori ii vad rizind si ori de cite ori aud ceva bun ca sa intimplat in viata lor:) Doamne multumim mult de toate:)